Legea 350

din 6 iulie 2001
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul


CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
 

Art. 1
(1) Teritoriul României este parte a avuţiei naţionale de care beneficiază toţi cetăţenii ţării, inclusiv prin gestionarea proceselor de dezvoltare prin activităţile de amenajare a teritoriului, urbanism sau de dezvoltare urbană durabilă ale autorităţilor publice centrale şi locale.
(2) Autorităţile administraţiei publice sunt gestionarul şi garantul acestei avuţii, în limitele competenţelor legale.
(3) În vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a teritoriului naţional, autorităţile administraţiei publice locale îşi armonizează deciziile de utilizare a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
(4) Statul, prin intermediul autorităţilor publice, are dreptul şi datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism şi de amenajare a teritoriului, condiţiile de dezvoltare durabilă şi respectarea interesului general, potrivit legii.
(5) Gestionarea spaţială a teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiţii de locuire adecvate, calitatea arhitecturii, protejarea identităţii arhitecturale, urbanistice şi culturale a localităţilor urbane şi rurale, condiţii de muncă, de servicii şi de transport ce răspund diversităţii nevoilor şi resurselor populaţiei, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice, securitatea şi salubritatea publică, raţionalizarea cererii de deplasări.


Art. 2
(1) Gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o activitate obligatorie, continuă şi de perspectivă, desfăşurată în interesul colectivităţilor care îl folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu cerinţele integrării în spaţiul european.
(2) Gestionarea spaţială a teritoriului asigură indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului.
(3) Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului şi al urbanismului, care constituie ansambluri de activităţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, precum şi la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, naţional şi european.


Art. 3
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură şi interese comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor şi intervenţiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi să ţină seama de acestea în aplicare; democratică, asigurând participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor.


Art. 4
Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:

  • a) operaţională, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
  • b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor;
  • c) normativă, prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajări şi plantaţii.

Art. 5
(1) Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare proprie.
(2) Autoritatea publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a teritoriului/teritoriilor aflat/aflate în raza sa de competenţă. În acest scop, operatorii economici sau instituţiile care deţin imobile, instalaţii şi/sau echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţii publice, cu titlu gratuit, la solicitarea acesteia, în termen de 15 zile, informaţiile necesare în acţiunile de planificare a dezvoltării teritoriului a localităţii în cauză.


Art. 6
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale răspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.


CAPITOLUL II:
Domeniul de activitate

SECŢIUNEA 1:
Amenajarea teritoriului

 

Art. 7
Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.


Art. 8
Activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întregul teritoriu al României, pe baza principiului ierarhizării, coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi integrării spaţiale, la nivel naţional, regional şi judeţean.


Art. 9
Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:

  • a) dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;
  • b) îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;
  • c) gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural şi a resurselor naturale;
  • d) utilizarea raţională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităţilor şi conservarea terenurilor agricole fertile;
  • e) conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale.

SECŢIUNEA 2:
Urbanismul

 

Art. 10
Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, prin elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare spaţială, durabilă şi integrată, pe termen scurt, mediu şi lung.


Art. 11
Activitatea de urbanism cuprinde toate localităţile ţării, organizate în reţea, pe baza ierarhizării şi distribuţiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu administrativ al oraşelor şi comunelor sau zone din acestea.


Art. 12
Urbanismul urmăreşte stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul economic, social, cultural şi teritorial al acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.


Art. 13
Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:

  • a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
  • b) crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;
  • c) utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor construite;
  • d) protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
  • e) asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi rurale;
  • f) protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.

SECŢIUNEA 3:
Strategia de dezvoltare teritorială, activităţi de amenajare a teritoriului şi de urbanism

 

Art. 14
(1) Activităţile principale de amenajare a teritoriului şi de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu naţional a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă în profil teritorial, precum şi urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate.
(2) Strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial, prevăzute la alin. (1), se fundamentează pe Strategia de dezvoltare teritorială a României,
(3) Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, bazat pe un concept strategic, precum şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională, naţională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional.
(4) În procesul de implementare, Strategia de dezvoltare teritorială a României se bazează pe:

  • a) sistemul de politici publice teritoriale, în conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi cu evoluţiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene;
  • b) metodologia de prioritizare a proiectelor, astfel încât investiţiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare teritorială a României să fie considerate investiţii publice de interes naţional;
  • c) sistemul naţional de observare a dinamicii teritoriale, elaborare a scenariilor de dezvoltare teritorială, evaluare a impactului teritorial al politicilor şi pe sisteme de fundamentare tehnică a deciziilor în dezvoltarea teritorială;
  • d) crearea de parteneriate interinstituţionale, intersectoriale şi teritoriale pentru promovarea şi implementarea proiectelor strategice vizând coeziunea teritorială.

(5) Metodologia prevăzută la alin. (4) lit. b) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(6) Pentru sprijinirea implementării strategiei de dezvoltare teritorială a României, la nivelul autorităţii publice centrale responsabile cu amenajarea teritoriului şi urbanismul, în cadrul direcţiei de specialitate, se va constitui un secretariat tehnic cu activitate permanentă.
(7) Parteneriatele prevăzute la alin. (4) lit. d) vor fi dezvoltate pe baza unor protocoale de cooperare ale autorităţilor publice centrale cu autorităţile publice locale, mediul de afaceri, asociaţiile profesionale, universităţile şi instituţiile de cercetare şi societatea civilă.
(8) Conţinutul-cadru al protocoalelor prevăzute la alin. (7) se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.


Art. 14.1
În elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, trebuie urmărite principiile strategice privind:

  • a) racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeană şi intercontinentală a polilor de dezvoltare şi a coridoarelor de transport;
  • b) dezvoltarea reţelei de localităţi şi structurarea zonelor funcţionale urbane;
  • c) promovarea solidarităţii urban-rural şi dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
  • d) consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legături interregionale;
  • e) protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.

Art. 15
Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect:

  • a) cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
  • b) constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date urbane şi teritoriale standardizate şi compatibile, inclusiv în conformitate cu directiva INSPIRE transpusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 190/2010;
  • c) elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare urbană şi teritorială;
  • d) elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului;
  • e) elaborarea documentaţiilor de urbanism;
  • f) gestionarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
  • g) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
  • h) monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor şi operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Art. 16
În vederea asigurării personalului de specialitate necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei cooperează cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu instituţiile de învăţământ superior şi cu organizaţiile profesionale în domeniu, pentru organizarea şi desfăşurarea unor programe de formare profesională, specializare şi perfecţionare continuă.


CAPITOLUL III:
Atribuţii ale administraţiei publice

SECŢIUNEA 1:
Atribuţiile administraţiei publice centrale

 

Art. 17
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Guvern, care stabileşte, în baza strategiilor naţionale de dezvoltare, linii directoare, politici sectoriale, programe şi proiecte prioritare.


Art. 18
(1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor este autoritatea administraţiei publice centrale pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, având în această calitate următoarele atribuţii:

  • a) elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritorială a României şi a politicilor publice în conformitate cu obiectivele acesteia;
  • b) elaborarea secţiunilor Planului de amenajare a teritoriului naţional;
  • c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional, structurat în secţiuni pentru fiecare regiune de dezvoltare, care fundamentează planurile de dezvoltare regională;
  • c.1) iniţierea şi coordonarea elaborării sau actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial;
  • c.2) identificarea, delimitarea şi stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea autorităţii administraţiei publice centrale responsabile din domeniul mediului, a celei responsabile din domeniul culturii şi patrimoniului naţional, după caz, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră, teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire sau de activitate şi ale tradiţiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere;
  • c.3) întocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectură şi peisaj, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se detaliază ulterior prin planurile urbanistice generale, pentru teritoriile identificate la lit. c2), în vederea conservării şi punerii în valoare a acestora şi a păstrării identităţii locale;
  • c.5) iniţierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamentează din punct de vedere teritorial planurile de dezvoltare regională;
  • d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
  • e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
  • f) colaborarea cu ministerele, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajării teritoriului şi al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
  • g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile judeţene şi consiliile locale, precum şi urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritorială şi liniile directoare ale acesteia, planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism, la nivel regional, judeţean şi local.
  • h) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit competenţelor stabilite prin prezenta lege.
  • i) elaborarea reglementărilor tehnice pentru standardizarea redactării şi gestionării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în vederea asigurării interoperabilităţii cu infrastructura naţională de date spaţiale.

(2) În vederea asigurării coerenţei măsurilor de dezvoltare regională în ansamblul dezvoltării teritoriului naţional, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului:

  • a) va desemna un reprezentant în Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională;
  • b) va desemna câte un reprezentant fără drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regională;
  • c) va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agenţiile de dezvoltare regională, cel puţin un specialist în amenajarea teritoriului şi urbanism.

Art. 19
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei utilizează informaţii de sinteză la nivel naţional din toate domeniile de activitate economică şi socială.
(2) Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, la cerere, informaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism.


Art. 20
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale să elaboreze sau să modifice o documentaţie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundării, detalierii sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum şi pentru respectarea intereselor generale ale statului.


SECŢ IUNEA 2:
Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice judeţene

 

Art. 21
Consiliul judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean, conform legii.


Art. 22
(1) Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin iniţierea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi zonal. În vederea transpunerii coerente şi uniforme a prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului aprobate la nivelul localităţilor, acordă asistenţă tehnică de specialitate consiliilor locale.
(2) Consiliul judeţean, prin instituţia arhitectului-şef al judeţului, asigură:

  • a) preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal, precum şi a investiţiilor prioritare de interes naţional, regional sau judeţean, în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ;
  • b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judeţean;
  • c) avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa judeţului, conform anexei nr. 1.

(3) În activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism consiliile judeţene sunt sprijinite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi de alte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale.


Art. 23
Consiliul judeţean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării aplicării unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judeţului; solicitarea se transmite consiliului local, însoţită de expunerea motivelor care au stat la baza hotărârii consiliului judeţean şi de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentaţiei.


Art. 24
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul judeţean utilizează informaţii de sinteză la nivelul judeţului din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2) Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit autorităţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate să furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socială şi urbanistică a localităţilor.


Art. 24.1
Preşedintele consiliului judeţean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a consiliului judeţean, condusă de arhitectul-şef/urbanistul-şef, are următoarele atribuţii:
a) organizează procesul de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi le supune aprobării consiliului judeţean;
b) asigură corelarea strategiei de dezvoltare integrată a judeţului cu planul de amenajare a teritoriului judeţean;
c) coordonează elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonale şi elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană pe care le supune aprobării consiliului judeţean, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef/urbanistului-şef.
d) propune asocierea, în condiţiile legii, a judeţului, cu comunele şi oraşele interesate.


SECŢIUNEA 3:
Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

 

Art. 25
(1) Consiliul local coordonează şi răspunde de întreaga activitate de urbanism desfăşurată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor componente ale comunei sau oraşului.
(2) Consiliul local cooperează cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.


Art. 26
Consiliul local cooperează în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanistică a localităţilor şi cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii neguvernamentale de interes naţional, judeţean sau local.


Art. 27
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului consiliul local utilizează informaţii din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţii economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea la nivel local au obligaţia să furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel local.


Art. 27.1
Primarul unităţii administrativ-teritoriale, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-şef/urbanistul-şef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuţii:

  • a) organizează procesul de elaborare a planului urbanistic general şi îl supune aprobării consiliului local/general;
  • b) asigură corelarea strategiei de dezvoltare integrată a unităţii administrativ-teritoriale cu planul urbanistic general;
  • c) coordonează şi monitorizează elaborarea documentaţiilor de urbanism aflate în competenţa autorităţilor publice locale;
  • d) supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în baza referatului tehnic al arhitectului şef / urbanistului-şef, documentaţiile de urbanism, indiferent de iniţiator;
  • e) acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism şi a strategiilor de dezvoltare aprobate.

SECŢIUNEA 4:
Certificatul de urbanism

 

Art. 28
Aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.


Art. 29
(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizării unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.
(2) Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice, precum şi pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de dezmembrare a terenurilor situate în intravilanul localităţilor, în cel puţin 3 parcele, atunci când operaţiunile respective au ca obiect realizarea de lucrări de construcţii şi de infrastructură. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, oricare dintre părţile actului juridic are posibilitatea, conform dispoziţiilor alin. (3), de a solicita emiterea certificatului de urbanism.
(2.1) În scopul asigurării opozabilităţii faţă de terţi a regulilor de urbanism, după aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG şi PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoţită de documentaţie, în vederea notării în cartea funciară a faptului că imobilul face obiectul respectivelor reglementări urbanistice.
(3) Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementărilor cărora îi este supus respectivul bun imobil.
(4) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.
(5) În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia.
(6) Certificatul de urbanism pentru destinaţii speciale se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor aferente obiectivelor cu caracter special, elaborate şi aprobate de către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii.


Art. 30
Pentru aceeaşi parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conţinutul acestora, bazat pe documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleaşi pentru toţi solicitanţii. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.


Art. 31
Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:

  • a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publică care grevează asupra acestuia; situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicţii definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului potrivit legii, precum şi altele prevăzute de lege. Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare;
  • b) regimul economic al imobilului - folosinţa actuală, extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise sau interzise, reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;
  • c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz, perioada de valabilitate, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilităţi, edificabil admis pe parcelă, circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului, înălţimea minimă şi maximă admisă;
  • d) regimul de actualizare, modificare sau detaliere a documentaţiilor de urbanism, distinct, în cazul în care realizarea investiţiei propuse nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare. Regimul de actualizare, modificare sau detaliere a documentaţiilor de urbanism cuprinde informarea solicitantului cu privire la, după caz:
    1. imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor în vigoare;
    2. necesitatea elaborării unui plan urbanistic zonal în baza unui aviz de iniţiere, în condiţiile prezentei legi;
    3. necesitatea elaborării unui plan urbanistic zonal fără aviz de iniţiere, pentru zonele pentru care prin planul urbanistic general a fost instituită interdicţie temporară de construire până la reglementarea urbanistică a zonelor respective prin planuri urbanistice zonale;
    4. necesitatea elaborării unui plan urbanistic de detaliu, în condiţiile prezentei legi.

Art. 31.1
(1) Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
(2) Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice şi echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.
(3) În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura şi parametrii zonei proiectaţi prin documentaţiile de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv a evidenţelor de carte funciară.
(4) La emiterea autorizaţiei de construire de către autoritatea publică competentă, pe lângă prevederile documentaţiilor de urbanism şi ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:

  • a) existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condiţiilor de salubritate minimă;
  • b) prezenţa unor vestigii arheologice. Autorităţile abilitate eliberează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricţii prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanţator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor;
  • c) existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului;
  • d) existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute şi protejate potrivit legii;
  • e) existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;
  • f) evidenţierea unor riscuri naturale şi/sau antropice care nu au fost luate în considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.

(5) Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesară scoaterea din circuitul agricol.


Art. 31.2
În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizaţiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia.


Art. 31.3
Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenţia/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.


Art. 32
(1) În cazul în care realizarea investiţiei pentru care s-a solicitat emiterea certificatului de urbanism necesită modificarea sau detalierea prevederilor documentaţiilor de urbanism în vigoare pentru zona respectivă ori condiţiile specifice ale amplasamentului sau natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică competentă are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
a) să respingă în mod justificat realizarea investiţiei propuse;
b) să condiţioneze autorizarea investiţiei propuse de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal, în condiţiile prezentei legi;
c) să condiţioneze autorizarea investiţiei propuse de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat şi finanţat prin grija persoanelor fizice şi/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz de iniţiere a documentaţiei de urbanism, întocmit de structura de specialitate condusă de arhitectul-şef/urbanistul-şef al judeţului, municipiului, oraşului sau de structura de specialitate condusă de arhitectul-şef/urbanistul-şef al comunei după consultarea prealabilă a comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul judeţului, şi aprobat, după caz, conform competenţei:

  • de primarul localităţii;
  • de primarul general al municipiului Bucureşti;
  • de preşedintele consiliului judeţean, cu avizul prealabil al primarilor localităţilor interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puţin două unităţi administrativ-teritoriale şi în cazurile prevăzute în lege;

d) să condiţioneze autorizarea investiţiei propuse de elaborarea şi aprobarea unui plan urbanistic de detaliu;
e) să permită întocmirea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, fără condiţia elaborării unei documentaţii de urbanism, în situaţia construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat, prin racordarea la fronturile existente.
(2) În lipsa existenţei structurilor de specialitate ale autorităţilor publice locale prevăzute la alin. (1) lit. c), avizul de iniţiere va fi întocmit de structura de specialitate condusă de arhitectul-şef/urbanistul-şef al judeţului şi aprobat de preşedintele consiliului judeţean.
(3) Avizul de iniţiere a elaborării planului urbanistic zonal se emite în baza unei solicitări scrise cuprinzând următoarele elemente:

  • a) piese scrise, constând în memoriu tehnic pe specialităţi care va cuprinde prezentarea investiţiei/operaţiunii propuse, indicatorii urbanistici propuşi, modul de integrare a acesteia în zonă, prezentarea consecinţelor economice şi sociale la nivelul unităţii teritoriale de referinţă, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale, propuneri privind metodele de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea planului urbanistic zonal;
  • b) piese desenate, constând în încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral cu zona de studiu, conceptul propus - plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a vecinătăţilor, modul de asigurare a accesurilor şi utilităţilor.

(4) Prin avizul de iniţiere a elaborării planului urbanistic zonal, autoritatea publică competentă stabileşte următoarele:

  • a) teritoriul care urmează să fie studiat, ce cuprinde zona care urmează să fie reglementată prin planul urbanistic zonal şi zona de influenţă a acesteia, avându-se în vedere că, pentru planurile urbanistice zonale elaborate pentru zone din intravilan, zona ce va fi reglementată va fi delimitată de cel puţin 3 drumuri publice sau de limite impuse de elemente ale cadrului natural stabile în timp, iar, pentru planurile urbanistice zonale privind extinderea intravilanului, zona ce va fi reglementată va fi de minimum 5000 mp; este interzisă crearea de trupuri izolate de intravilan în baza unui plan urbanistic zonal, cu excepţia cazului în care infrastructura de acces şi de utilităţi necesare obiectivului de investiţii care a generat elaborarea documentaţiei de urbanism este preexistentă sau se prevede în planul urbanistic zonal şi se realizează concomitent cu obiectivul de investiţii care a generat documentaţia de urbanism. În acest caz, suprafaţa de teren introdusă în intravilan se va dimensiona în funcţie de destinaţia investiţiei;
  • b) pentru lucrări de amplasare a construcţiilor inginereşti precum turnuri, stâlpi, piloni componente ale infrastructurilor tehnico-edilitare şi infrastructurii de comunicaţii electronice, zona care urmează să fie reglementată prin planul urbanistic zonal şi zona de influenţă a acesteia vor fi stabilite după caz;
  • c) categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
  • d) indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime şi maxime;
  • e) dotările de interes public necesare, asigurarea accesului pietonal şi carosabil, parcajelor, utilităţilor;
  • f) capacităţile de transport admise în raport cu funcţiunile propuse şi cu încărcările estimate datorită traficului suplimentar generat de viitoarele investiţii;
  • g) operaţiuni cadastrale necesare în vederea implementării obiectivelor de interes public şi privat.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

  • a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
  • b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de urbanism.

(6) După aprobarea Planului urbanistic zonal se poate solicita certificatul de urbanism în vederea construirii şi, în baza lui, se poate întocmi documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, potrivit legii.
(6.1) După aprobarea planului urbanistic de detaliu se poate întocmi documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, fără a se solicita un nou certificat de urbanism, potrivit legii.
(7) Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.
(7.1) La modificarea planurilor urbanistice zonale legal aprobate care conţin majorări ale coeficientului de utilizare a terenului (CUT), prin noi planuri urbanistice zonale, nu se acceptă o altă majorare a acestui coeficient.
(8) Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică pentru planurile urbanistice zonale destinate constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii.
(9) Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de către autorităţile publice locale.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), sunt admise documentaţii de urbanism elaborate în baza unui aviz de iniţiere, iniţiate de persoane fizice şi juridice, care conţin modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% şi care nu modifică caracterul general al zonei.


Art. 33
(1) Certificatul de urbanism se emite de aceleaşi autorităţi ale administraţiei publice locale care, potrivit competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, emit autorizaţiile de construire.
(2) Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii acestuia.
(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de către emitent conform legii, în raport cu importanţa zonei şi a investiţiei.


Art. 34
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau/şi cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate ori a prevederilor actelor normative aplicabile, atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.


SECŢIUNEA 5:
Structura instituţională

 

Art. 35
(1) Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
(2) Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate şi aprobate conform legii, este asigurat de Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi de instituţia arhitectului-şef.
(3) Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. şi arhitecţii-şefi/urbaniştii-şefi ai judeţelor colaborează permanent în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (2) prin:

  • a) elaborarea şi actualizarea procedurilor de control în domeniu;
  • b) informarea permanentă privind disciplina în domeniu şi luarea măsurilor ce se impun;
  • c) elaborarea de ghiduri şi îndrumare pentru cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice.

Art. 35.1
(1) În vederea fundamentării deciziilor de avizare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului, urbanism şi arhitectură ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice se constituie Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială, organism ştiinţific, consultativ, fără personalitate juridică, formată din funcţionari publici şi specialişti atestaţi în domeniu.
(2) Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială are următoarele atribuţii principale:

  • a) analizează şi propune spre avizare documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, potrivit legii;
  • b) susţine elaborarea de programe de pregătire a specialiştilor, precum şi de planuri de învăţământ şi specializare în domeniile conexe.

(3) Componenţa Comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei.


Art. 36
(1) În cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, respectiv în cadrul aparatului de specialitate al primarului/Primarului general al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează, potrivit legii, structuri de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în cazul judeţelor şi municipiilor structura responsabilă se
organizează ca direcţie generală sau direcţie, în cazul oraşelor structura responsabilă se organizează ca direcţie sau serviciu, în cazul comunelor structura responsabilă se organizează la nivel de compartiment.
(2) Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor judeţene sau primăriilor are statutul de arhitect-şef şi reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale.
(3) Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
(4) Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcţie generală, direcţie sau serviciu.
(5) În activitatea lor, arhitecţii-şefi sunt sprijiniţi de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor.
(6) Arhitecţii-şefi/Urbaniştii şefi cooperează permanent cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în vederea transpunerii liniilor directoare de dezvoltare durabilă la nivel naţional, politicilor sectoriale, programelor naţionale şi proiectelor prioritare.
(7) Arhitectul-şef al municipiului Bucureşti convoacă lunar şi ori de câte ori este necesar arhitecţii-şefi ai sectoarelor în vederea comunicării şi corelării deciziilor, în limitele legii, în scopul asigurării coerenţei dezvoltării teritoriului, protejării valorilor de patrimoniu şi calităţii urbane şi arhitecturale. La şedinţe se analizează modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor locale privind aprobarea strategiilor de dezvoltare şi a planurilor de urbanism şi se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor la nivelul sectoarelor, avându-se în vedere corelarea activităţilor din domeniu.
(9) În vederea profesionalizării şi asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente şi durabile, comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului în cadrul aparatului pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, împreună cu alte comune sau cu oraşe, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire.
(10) Pentru comunele care nu aparţin unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană şi teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcţionar public din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate de instituţiile publice cu atribuţii în domeniu, în colaborare cu Registrul Urbaniştilor din România.
(11) În situaţia în care această cerinţă nu este îndeplinită, atribuţiile vor fi îndeplinite de către structura de specialitate de la nivel judeţean, pe bază de convenţie.
(12) Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef/urbanistul-şef al judeţului, al municipiului Bucureşti, al municipiului, oraşului sau al sectorului îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

  • a) iniţiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează şi propune spre aprobare documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
  • b) avizează strategiile de dezvoltare integrată;
  • c) convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism;
  • d) întocmeşte, verifică din punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de iniţiere, a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire;
  • e) urmăreşte punerea în aplicare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, precum şi a strategiilor de dezvoltare integrată şi a politicilor urbane;
  • f) asigură gestionarea, evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului;
  • g) transmite periodic Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice situaţiile cu privire la evidenţa şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism.

Art. 36.1
Funcţia de arhitect-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public, specialist atestat de Registrul Urbaniştilor din România, având formaţia profesională după cum urmează:

  • a) de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti;
  • b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect ori urbanist absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul municipiilor;
  • c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist şi inginer în domeniul construcţiilor absolvent de master sau studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate conform art. 36 alin. (10), la nivelul oraşelor;
  • d) de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate conform art. 36 alin. (10), la nivelul comunelor.

Art. 36.2
În cazul existenţei unei poziţii de arhitect-şef/urbanist-şef vacante sau temporar vacante, până la ocuparea prin concurs în condiţiile legii, atribuţiile pot fi exercitate de către un funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al primarului, având formaţia profesională prevăzută la art. 36.1, numai prin exercitarea cu caracter temporar a funcţiei publice de conducere vacante sau temporar vacante, pe o perioadă de maximum 6 luni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


Art. 37
(1) În scopul îmbunătăţirii calităţii deciziei referitoare la dezvoltarea spaţială durabilă, în coordonarea preşedinţilor consiliilor judeţene şi a primarilor de municipii, oraşe şi a primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, se constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef/urbanistului-şef.
(1.1) Membrii comisiei sunt specialişti atestaţi din domeniul urbanismului, arhitecturii, monumentelor istorice, arheologiei, precum şi din domeniul sociologiei, economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de reţele edilitare, transport.
(1.2) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-şef/urbanistului-şef.
(1.3) Avizul arhitectului-şef/urbanistului-şef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării consiliului judeţean/consiliului local/consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.
(2) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism este formată din specialişti din domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectuluişef.
(2.1) În componenţa comisiilor tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti există cel puţin un membru din cadrul structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului organizată la nivelul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului Bucureşti, care asigură relaţionarea sector-capitală. Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al comisiilor tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
(3) Componenţa nominală a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism şi regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia se aprobă de consiliul judeţean, consiliul local, consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, a primarului, a primarului sectorului municipiului Bucureşti, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza nominalizărilor asociaţiilor profesionale din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcţiilor, instituţiilor de învăţământ superior şi ale arhitectului-şef/urbanistului-şef, cu asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, potrivit legii. Mandatul comisiei este de 4 ani, iar membrii nu pot fi desemnaţi mai mult de două mandate.
(4) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism fundamentează din punct de vedere tehnic decizia structurii de specialitate din cadrul autorităţii locale, desemnată să emită avizul pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism, precum şi pentru studiile de fundamentare sau cercetări prealabile, conform competenţelor existente, stabilite prin reglementările în vigoare pentru Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(6) La şedinţele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentaţiilor - proiectelor, supuse avizării.
(7) Pentru evitarea conflictelor de interese, la începerea mandatului, membrii comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism trebuie să semneze o declaraţie pe propria răspundere prin care se obligă ca, pe perioada exercitării mandatului, să nu încheie sau să nu execute contracte de achiziţii publice cu autoritatea publică locală/judeţeană din a cărei comisie fac parte şi să se abţină de la vot în cadrul procedurilor de avizare în cazul în care au participat la elaborarea unei documentaţii depuse spre avizare la comisia din care fac parte.


Art. 38
(1) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se elaborează de către colective de specialitate, conduse de specialişti cu drept de semnătură, şi se semnează pe toate piesele scrise şi desenate de persoanele care le-au elaborat, în limitele dreptului de semnătură legal obţinut, respectiv pentru elaborarea unor secţiuni de specialitate sau pentru coordonarea documentaţiei.
(1.1) Semnarea documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism atrage responsabilitatea fiecărei persoane din colectivul de specialişti care a elaborat documentaţia, pentru veridicitatea şi corectitudinea din punct de vedere tehnic a acesteia.
(2) Dreptul de semnătură se acordă de către Registrul Urbaniştilor din România, care se înfiinţează ca instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, cu atribuţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, finanţată integral din venituri proprii, constituite din tarifele de atestare sau de examinare în vederea dobândirii dreptului de semnătură, de înscriere în Registrul Urbaniştilor din România şi de exercitare a dreptului de semnătură, din tarife aferente celorlalte activităţi desfăşurate în exercitarea competenţelor legale, precum şi din alte surse legale.
(3) Specialiştii cu drept de semnătură se înscriu în Tabloul naţional al urbaniştilor, evidenţă ce se gestionează de către Registrul Urbaniştilor din România.
(4) Registrul Urbaniştilor din România îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

  • a) adoptă Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi Regulamentul referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
  • b) în cadrul controlului activităţii desfăşurate de către specialiştii cu drept de semnătură în exercitarea respectivului drept, colaborează cu orice alte organe şi instituţii în drept, la nivel central sau local, inclusiv prin transfer de informaţii relevante;
  • c) organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului;
  • d) elaborează studii, cercetări, analize în vederea fundamentării de proiecte de acte normative, norme, proceduri, coduri, alte reglementări în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, inclusiv în cooperare cu organele administraţiei publice centrale şi/sau locale, cu structurile lor de specialitate în domeniu, precum şi cu structurile lor asociative;
  • e) elaborează şi aprobă regulamentul orientativ de organizare şi desfăşurare a concursurilor de soluţii în domeniul urbanismului, peisagisticii şi amenajării teritoriului, în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România;
  • f) elaborează proiectul statutului profesiei de urbanist, cooperând în acest scop cu structuri asociative ale profesiei;
  • g) are competenţă în privinţa organizării şi desfăşurării examenului pentru dobândirea calităţii de expert tehnic extrajudiciar în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului;
  • h) desemnează specialişti cu drept de semnătură pentru a face parte din comisia de examinare/testare/intervievare a candidaţilor la dobândirea calităţii de expert tehnic judiciar în specializarea urbanism şi amenajarea teritoriului;
  • i) desemnează, la solicitarea organizatorilor concursurilor, specialişti în comisiile de atribuire a licitaţiilor publice pentru concursuri, studii şi documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului.

(5) Regulamentele prevăzute la alin. (4) lit. a) şi e), precum şi statutul prevăzut la lit. f) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


CAPITOLUL IV:
Documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism

SECŢIUNEA 1:
Definiţii şi scop

 

Art. 39
(1) În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism se înţelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate conform prezentei legi.
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentaţiile de urbanism cuprind reglementări operaţionale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autorităţile administraţiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice şi juridice.


SECŢIUNEA 2:
Documentaţii de amenajare a teritoriului

 

Art. 40
Documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:

  • a) Planul de amenajare a teritoriului naţional;
  • b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
  • c) Planul de amenajare a teritoriului judeţean.

Art. 41
(1) Planul de amenajare a teritoriului naţional are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării.
(2) Planul de amenajare a teritoriului naţional este compus din secţiuni specializate.
(3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.
(4) Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt: Căi de comunicaţie, Ape, Zone protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba şi alte secţiuni.


Art. 42
(1) Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.
(2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.
(3) Fiecare judeţ trebuie să deţină Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi să îl reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului.


Art. 43
Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-teritoriale de bază, comune şi oraşe;
b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;
c) regionale, compuse din mai multe judeţe.


Art. 43.1
(1) În vederea asigurării dezvoltării coerente şi durabile, corelării priorităţilor de dezvoltare şi eficientizării investiţiilor publice, valorificării resurselor naturale şi culturale, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul aglomerărilor urbane şi zonelor metropolitane definite conform legii elaborează strategia de
dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca documentaţie de planificare teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale.
(2) Strategia prevăzută la alin. (1) se elaborează în cadrul unui parteneriat format din reprezentanţi ai consiliului judeţean şi ai autorităţilor administraţiilor publice locale din oraşul-centru polarizator, împreună cu toate comunele învecinate, şi, după caz, din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
(3) Strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se finanţează de către partenerii asociaţi şi/sau
de consiliul judeţean şi se aprobă de către consiliul judeţean, cu avizul parteneriatului periurban.
(4) Pentru localităţile de rang 1 şi 2, strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a teritoriului şi planurile de mobilitate urbană zonal periurban/metropolitan se iniţiază de către consiliul judeţean sau de către oraşulcentru polarizator.
(5) În cazul municipiului Bucureşti, iniţierea strategiei de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se poate face de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu administraţiile publice locale implicate, şi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în condiţiile legii.


SECŢIUNEA 3:
Documentaţii de urbanism

 

Art. 44
(1) Documentaţiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de dezvoltare durabilă a localităţilor. Documentaţiile de urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din specialişti atestaţi în condiţiile legii.
(2) Documentaţiile de urbanism transpun la nivelul localităţilor urbane şi rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
(3) Documentaţiile de urbanism au caracter de reglementare specifică şi stabilesc reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.


Art. 45
Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:

  • a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
  • b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
  • c) Planul urbanistic de detaliu.

Art. 46
(1) Planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să îşi actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali şi a necesităţilor locale.
(1.3) Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungeşte o singură dată, pe bază de hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, dar fără a se depăşi 10 ani de la data depăşirii termenului de valabilitate.
(1.6) Actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuşi şi a prevederilor planului iniţial prin aducerea acestora în acord cu legislaţia în vigoare, tendinţele de dezvoltare şi cerinţele de dezvoltare durabilă socioeconomice şi de mediu actuale, precum şi actualizarea listei de proiecte de investiţii necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, în baza unor studii de specialitate şi a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare şi a impactului acestora la nivelul localităţii, dacă este cazul.
(1.7) Iniţierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei în vigoare se aprobă prin hotărâre a Consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, la propunerea primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef.
(1.8) Propunerea justificată de actualizare sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei de urbanism se realizează în baza analizei informaţiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială şi teritorială, în baza studiilor de specialitate existente, precum şi în raport cu strategiile şi programele de dezvoltare de la nivel local, judeţean şi/sau naţional aprobate şi se avizează:

  • a) de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru municipii şi pentru unităţile administrativ / teritoriale din zonele funcţionale ale acestora;
  • b) de către consiliile judeţene, pentru oraşe şi comune, altele decât cele prevăzute la lit. a).

(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:

  • a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;
  • b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
  • c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
  • d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
  • e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
  • f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;
  • f.1) zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare;
  • g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
  • h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.
  • i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.
  • j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.

(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:

  • a) evoluţia în perspectivă a localităţii;
  • b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;
  • c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
  • d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.
  • e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;
  • f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;
  • g) delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.

(4) Planul urbanistic general şi strategia de dezvoltare durabilă şi integrată, parte integrantă din acesta, se corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale unităţii administrativ-teritoriale, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.
(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.
(7) În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele cu coeficienţi de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent.
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.


Art. 46.1
Planul urbanistic general cuprinde piese scrise şi desenate cu privire la:

  • a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluţiei istorice, precum şi a previziunilor economice şi demografice, precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială şi culturală, de amenajare a spaţiului, de mediu, locuire, transport, spaţii şi echipamente publice şi servicii;
  • b) strategia de dezvoltare spaţială a localităţii;
  • c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
  • d) planul de acţiune pentru implementare şi programul de investiţii publice.
  • e) planul de mobilitate urbană.

Art. 47
(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general. Zona minim reglementată care face obiectul unui plan urbanistic zonal se stabileşte conform prevederilor art. 32 alin. (4).
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:

  • a) organizarea reţelei stradale;
  • b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
  • c) modul de utilizare a terenurilor;
  • d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
  • e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
  • f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.

(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:

  • a) zonelor centrale ale localităţilor;
  • b) zonelor construite protejate şi de protecţie a monumentelor;
  • c) zonelor de agrement şi turism;
  • d) zonelor/parcurilor industriale, tehnologice şi zonelor de servicii;
  • e) parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;
  • f) infrastructurii de transport;
  • g) zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane;
  • h) altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localităţi, potrivit legii.

(3.1) Prevederile alin. (3) nu se aplică în situaţia în care planurile urbanistice generale reglementează condiţiile de autorizare a investiţiilor din zonele menţionate, cu excepţia zonelor construite protejate.
(3.2) Pentru infrastructura transeuropeană de transport şi pentru conductele subterane care transportă gaze naturale de la zăcămintele situate în largul Mării Negre, amplasate în zona costieră a Mării Negre, inclusiv în zona plajelor, planul urbanistic zonal se elaborează numai dacă afectează teritoriul intravilan al localităţilor.
(4) Delimitarea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face, de regulă, în Planul urbanistic general.
(5) Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic şi arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise.


Art. 47.1
(1) Introducerea în intravilanul localităţilor a terenurilor agricole şi a celor amenajate cu îmbunătăţiri funciare se face pe bază de studii urbanistice de PUG sau PUZ pentru care în prealabil a fost obţinut avizul privind clasa de calitate emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2) După aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG şi PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoţită de documentaţia de aprobare a PUG şi PUZ către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, în vederea actualizării din oficiu a destinaţiei imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.


Art. 48
(1) Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relaţie cu parcelele învecinate. Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior.
(2) Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care detaliază cel puţin:

  • a) modul specific de construire în raport cu funcţionarea zonei şi cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate;
  • b) retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei;
  • c) procentul de ocupare a terenului şi modul de ocupare a terenului;
  • d) accesele auto şi pietonale;
  • e) conformarea arhitectural-volumetrică;
  • f) conformarea spaţiilor publice.

(3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal.


Art. 48.1
(1) Toate documentaţiile de urbanism se realizează în format digital şi format analogic, la scară adecvată, în funcţie de tipul documentaţiei, pe suport topografic realizat în coordonate în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea şi integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, puse la dispoziţie de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
(2) Stabilirea limitelor intravilanului prin planurile de urbanism general şi zonal se va face în raport cu nevoile de dezvoltare ale localităţilor din cadrul unei anumite unităţi administrativ-teritoriale. Limita propusă va fi stabilită în funcţie de elemente ale cadrului natural, căi majore de comunicaţii, amenajări hidrotehnice, precum şi de alte categorii de lucrări cu caracter tehnic.
(3) În cazul extinderii tramei stradale şi a anumitor zone funcţionale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea şi va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităţilor risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafeţe mari de proprietăţi, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcţiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcţional al terenurilor (teren agricol, păşuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări economice echilibrate a acestora.
(4) La iniţierea elaborării planurilor urbanistice generale, oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară pun la dispoziţia autorităţii administraţiei publice care a iniţiat documentaţia de urbanism, cu titlu gratuit, în format digital, ortofotoplanul georeferenţiat în sistemul naţional de referinţă Stereo 1970 şi asigură accesul la harta digitală a României, iar fişele localităţilor, datele statistice şi evoluţia istorică a acestora se preiau inclusiv din Observatorul teritorial naţional.
(5) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate se fac publice de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene responsabile cu aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prin instituţia arhitectului-şef/urbanistului-şef, inclusiv prin publicarea pe pagina de internet a primăriei şi a consiliului judeţean a conţinutului documentaţiilor, constând în piesele scrise şi piesele desenate, şi prin publicarea acestora de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în Observatorul teritorial naţional.
(6) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism, împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente, se pun în original la dispoziţia publicului la cerere, pentru consultare la sediul consiliului judeţean/primăriei, cu respectarea legislaţiei privind prelucrarea datelor cu caracter personal.


Art. 49
(1) Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.
(3) După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal şi Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie.
(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia.


SECŢIUNEA 4:
Iniţierea şi finanţarea activităţilor

 

Art. 50
(1) Iniţiativa elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale şi a planurilor urbanistice menţionate la art. 54 alin. (2) aparţine exclusiv autorităţii publice locale.
(2) Iniţiativa elaborării planurilor urbanistice, altele decât cele menţionate la alin. (1), aparţine autorităţii publice locale, precum şi persoanelor fizice şi/sau juridice interesate.


Art. 51
(1) Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prevăzute în prezenta lege, se finanţează din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din bugetul de stat şi din venituri proprii ale persoanelor juridice şi fizice interesate în dezvoltarea unei localităţi sau a unei zone din cadrul acesteia, precum şi din alte surse legal constituite sau atrase.
(1.1) Activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism de interes naţional şi regional, care se finanţează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, sunt:

  • a) elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României;
  • b) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului naţional;
  • c) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional;
  • d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
  • e) elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru zonele cu monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
  • f) elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism, hărţi de hazard/risc în vederea prevenirii dezastrelor naturale sau industriale;
  • g) programe de susţinere a dezvoltării locale în vederea asigurării fondului de documentaţii în domeniile: amenajarea teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar şi al proiectelor de dezvoltare urbană integrată.

(1.2) Activităţile prevăzute la alin. (11) lit. g), precum şi metodologiile de finanţare a acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a hărţilor de risc natural, precum şi a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.
(3) Metodologia finanţării de la bugetul de stat a hărţilor de risc pentru cutremure şi alunecări de teren se elaborează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.


Art. 52
Pentru desfăşurarea unor activităţi comune de amenajare a teritoriului şi de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judeţene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor se pot asocia sau, după caz, pot colabora, în condiţiile legii, cu persoane juridice ori fizice din ţară sau din străinătate în scopul atragerii de fonduri suplimentare.


Art. 54
(1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor şi zone de protecţie a monumentelor, precum şi planurile urbanistice zonale şi de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se finanţează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1), se finanţează de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părţi din zone protejate, se pot finanţa de către persoane fizice sau juridice interesate.


Art. 55
(1) Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone şi localităţi
care necesită cercetări şi studii complexe, se face şi din fonduri destinate cercetării, dezvoltării regionale şi altele, în condiţiile stabilite de ministere şi de alţi factori implicaţi.
(2) În cazul documentaţiilor de urbanism finanţate conform alin. (1), entitatea achizitoare poate organiza, în condiţiile legii, concurs de soluţii urbanistice, deschis specialiştilor din domeniu, finanţat din fondurile prevăzute la alin. (1).
(3) Indiferent de iniţiativa sau de sursa de finanţare, autorităţile administraţiei publice locale în competenţa cărora se află elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi urbanism sunt responsabile pentru întregul conţinut al reglementărilor adoptate, cu excepţia cazurilor în care legea dispune altfel.


SECŢIUNEA 5:
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

 

Art. 56
(1) Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
(2) Precizarea conţinutului documentaţiilor care se supun avizării, precum şi a emitenţilor de avize pentru fiecare categorie de documentaţii se va stabili prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
(3) Avizarea documentaţiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenajării teritoriului, precum şi din domeniul urbanismului iniţiate de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice - se face fără perceperea de taxe şi/sau tarife.
(4) Perioada de valabilitate a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale abilitată să aprobe documentaţia, în conformitate cu gradul de complexitate şi cu prevederile acesteia. Perioada de valabilitate a strategiilor de dezvoltare integrată, parte a PATZ, PATJ, PUG, se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale abilitată să aprobe documentaţia prin hotărârea de aprobare. În lipsa stabilirii unui termen explicit, documentaţiile rămân valabile până la aprobarea altor documentaţii de acelaşi tip sau de rang superior care să le modifice sau înlocuiască.
(5) Valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism se extinde de drept pentru acele investiţii pentru care a fost emis certificatul de urbanism în scopul autorizării execuţiei lucrărilor de construcţii, în timpul perioadei de valabilitate a documentaţiilor, până la finalizarea lucrărilor autorizate.
(6) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, elaborate conform legislaţiei în vigoare, pentru care au fost obţinute avizele/acordurile necesare conform legii şi au fost achitate tarifele de exercitare a dreptului de semnătură de către specialiştii care au elaborat documentaţiile, se promovează, în limita competenţelor stabilite potrivit legii, după caz, de către preşedintele consiliului judeţean sau de către primar, în vederea aprobării prin hotărâre a consiliului judeţean/local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului şef / urbanistului-şef de judeţ în cazul comunelor care nu au organizate structuri de specialitate, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete la registratura consiliului judeţean/primăriei.
(7) În termen de maximum 45 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea proiectului de hotărâre în baza expunerii de motive elaborate de primar/preşedintele consiliului judeţean şi a raportului de specialitate elaborat de către arhitectul-şef/urbanistul-şef, potrivit competenţelor, consiliul judeţean/local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de amenajare a teritoriului sau de urbanism.
(7.1) Consilierii judeţeni sau locali vor depune la preşedintele de şedinţă motivaţia în scris pentru votul exprimat prin care aprobă/resping documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, care se va anexa la procesul-verbal al şedinţei.
(8) În cazul imobilelor declarate ca fiind de utilitate publică, în temeiul Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, sau în temeiul altor legi privind declarare a de utilitate publică a unor imobile, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, aflate în vigoare la data declarării utilităţii publice, sunt repuse de drept în vigoare pentru o perioadă egală cu cea pentru care au fost emise iniţial, începând cu data la care utilitatea publică încetează din orice cauză.


Art. 56.1
Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.


SECŢIUNEA 6:
Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism

 

Art. 57
(1) Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism.
(2) Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare şi acces la justiţie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi în corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislaţia de mediu.


Art. 58
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilitatea organizării, desfăşurării şi finanţării procesului de participare a publicului în cadrul activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.


Art. 59
Informarea publicului este activitatea prin care autorităţile administraţiei publice fac publice:

  • a) obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor;
  • b) conţinutul strategiilor de dezvoltare teritorială şi a documentaţiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum şi al documentaţiilor aprobate, potrivit legii;
  • c) rezultatele consultării publicului;
  • d) deciziile adoptate;
  • e) modul de implementare a deciziilor.

Art. 60
Consultarea publicului este procesul prin care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colectează şi iau în considerare opţiunile şi opiniile publicului privind obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.


Art. 61
Informarea şi consultarea publicului se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de amploarea şi de importanţa documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.


SECŢIUNEA 7:
Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate

 

Art. 62
(1) Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, după caz, precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
(2) Compartimentele de specialitate vor urmări corelarea realizării programelor de dezvoltare cu prevederile documentaţiilor aprobate.


CAPITOLUL V:
Sancţiuni

 

Art. 63
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională, disciplinară, administrativă sau penală, după caz, potrivit legii.
(2) Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:

  • a) refuzul instituţiilor sau al operatorilor de servicii comunitare de utilităţi publice care deţin imobile, instalaţii şi/sau echipamente de interes public ori care prestează un serviciu public de a furniza informaţii care, prin natura lor, sunt publice, precum şi refuzul operatorilor de servicii comunitare de utilităţi publice de a pune cu titlu gratuit, la dispoziţia autorităţilor publice, documentele cartografice privind traseele reţelelor de utilităţi publice, pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, conform prevederilor art. 5 alin. (2) şi realizate cu respectarea normelor de aplicare a Directivei INSPIRE elaborate de Comisia Europeană;
  • b) neconstituirea de către primar a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă, conform prevederilor art. 37;
  • c) neconvocarea şi neasigurarea dezbaterii lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism conform prevederilor art. 36;
  • d) supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentaţii de urbanism incomplete, conform prevederilor art. 44-49, ori care conţine date eronate;
  • e) avizarea şi aprobarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism semnate de alte persoane decât cele stabilite prin lege, conform prevederilor art. 38;
  • f) propunerea spre aprobare a modificărilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în vigoare de către autorităţile locale fără reluarea procedurii privitoare la avizarea acestora, conform prevederilor art. 25, 37 şi 56;
  • g) iniţierea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii care nu au autorizaţie de construire sau nu respectă prevederile autorizaţiei de construire, conform prevederilor art. 561;
  • h) neîndeplinirea atribuţiilor privind exercitarea controlului asupra modului de respectare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, conform prevederilor art.  35;
  • i) nerespectarea termenelor privitoare la promovarea documentaţiilor spre aprobare, conform prevederilor art. 56;
  • j) nerespectarea prevederilor privitoare la informarea şi consultarea populaţiei, conform prevederilor art. 57-61;
  • k) neemiterea hotărârii de aprobare sau respingere a documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, conform prevederilor art. 56, ca urmare a neincluderii pe ordinea de zi a şedinţelor de consiliu judeţean/local;
  • l) neluarea măsurilor prevăzute de lege în cazul nerespectării prevederilor din documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, conform prevederilor art. 64;
  • m) aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la documentaţiile de urbanism aprobate;
  • n) semnarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism care conţin date eronate, dacă nu intră sub incidenţa legii penale, conform prevederilor art. 38;
  • o) nerealizarea demersurilor de elaborare a planurilor de urbanism zonale cu caracter obligatoriu prevăzut de lege, conform prevederilor art. 47;
  • p) nerealizarea demersurilor de elaborare sau actualizare a planului de amenajare a teritoriului judeţean sau a planului urbanistic general, conform prevederilor art. 42 şi 46.

Art. 63.1
Contravenţiile prevăzute la art. 63 alin. (2) se sancţionează cu amendă, după cum urmează:
a) de la 20.000 lei la 50.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a), j), k), l), o), p);
b) de la 10.000 lei la 25.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. b)-i);
c) de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. m) şi n);


Art. 63.2
Contravenţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


Art. 64
(1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate fără avizele prevăzute de reglementările în vigoare sunt nule.
(3) Hotărârea privind aprobarea unei documentaţii de urbanism, adoptată cu încălcarea prevederilor legale, poate fi anulată de către instanţele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea hotărârii poate fi cerută, în condiţiile legii, şi de către prefect sau de către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. în urma activităţii proprii de control.
(4) Odată cu introducerea acţiunii se poate solicita instanţei judecătoreşti şi suspendarea certificatelor de urbanism şi/sau autorizaţiilor de construire subsecvente documentaţiei de urbanism, precum şi a actelor administrative deja emise în baza documentaţiei astfel aprobate.


CAPITOLUL VI:
Dispoziţii finale

 

Art. 65
(1) În absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism.
(1.1) În situaţia suspendării/anulării aplicării planului urbanistic general prin hotărâre judecătorească, pot fi autorizate fără elaborarea unui plan urbanistic zonal, cu respectarea Regulamentului general de urbanism, lucrări de intervenţii în primă urgenţă, lucrări de consolidare, restaurare, conservare, reparare a construcţiilor, instalaţiilor şi căilor de comunicaţii, fără modificarea caracteristicilor acestora şi a indicatorilor urbanistici.
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea şi aprobarea acestora sunt nule.


Art. 66
Unităţile administrativ-teritoriale de bază, care la data intrării în vigoare a prezentei legi dispun de planuri urbanistice generale preliminare, au obligaţia ca în termen de 12 luni să le finalizeze şi să le aprobe ca documentaţii de urbanism definitive.


Art. 67
Dispoziţiile referitoare la categoriile de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, competenţele de avizare şi de aprobare a acestora, cuprinse în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte prevederi contrare prezentei legi se abrogă.


Art. 68
Anexa nr. 1 cuprinzând categoriile de documentaţii în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, competenţele de avizare şi de aprobare a acestora, precum şi anexa nr. 2 cuprinzând termenii de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii fac parte integrantă din prezenta lege.


ANEXA Nr. 2:
DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN LEGE

(în ordine alfabetică)
 

* Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.
* Avizare - procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu.
* Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului.
* Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de urbanism.
* Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.
* Competenţa de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări.
* Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a se compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare.
* Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi internaţionale interesate.
* Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor pe o perioadă determinată.
* Limitele unităţii administrativ-teritoriale - linii reale sau imaginare, stabilite prin lege, prin care se delimitează teritoriul unei unităţi administrative de teritoriul altor unităţi administrative.
* Parcelare - acţiunea urbană prin care o suprafaţă de teren este divizată în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unor locuinţe individuale, de mică înălţime.
* Peisaj - desemnează o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populaţie, cu valoare remarcabilă prin caracterul său de unicitate şi coerenţă, rezultat al acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani, cuprinzând zone naturale sau/şi construite având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire, de activitate sau ale tradiţiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale.
* Plan de mobilitate urbană - instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităţilor din zona periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate şi transport al persoanelor, bunurilor şi mărfurilor.
* Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în scopul realizării unei strategii.
* Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.
* Protecţia mediului - ansamblu de acţiuni şi măsuri privind protejarea fondului natural şi construit în localităţi şi în teritoriul înconjurător.
* Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.
* Regiune frontalieră - regiune care include arii situate la frontieră, delimitată în scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi de alta a frontierelor şi al  realizării unor programe, proiecte şi acţiuni de cooperare.
* Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zonă funcţională) ale căror existenţă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane şi rurale.
* Sistem urban - sistem de localităţi învecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare economică, socială şi culturală, de amenajare a teritoriului şi protecţie a mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-şi autonomia administrativă.
* Structură urbană - totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cărora se constituie organizarea unei localităţi sau a unei zone din aceasta şi din care rezultă configuraţia lor spaţială.
* Servitute de utilitate publică - sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Măsura de protecţie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusă cererilor de autorizare decât dacă este continuă în documentaţiile de urbanism aprobate (având drept consecinţă o limitare administrativă a dreptului de proprietate).
* Strategie de dezvoltare - direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană.
* Structură urbană - modul de alcătuire, de grupare sau de organizare a unei localităţi ori a unei zone din aceasta, constituită istoric, funcţional şi fizic.
* Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comună).
* Teritoriul administrativ al localităţii - suprafaţa constituită din suprafaţa agricolă (teren arabil, păşuni, fâneţe, vii şi livezi), suprafaţa fondului forestier, suprafaţa ocupată de construcţii şi amenajări de infrastructură (căi de comunicaţie, echipare energetică, lucrări de gospodărire a apelor), bălţi şi suprafaţa aferentă intravilanului (construcţii şi amenajări), a căror carte funciară sau alte evidenţe funciare au aparţinut localităţii respective la data intrării în vigoare a Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României;
* Teritoriul unităţii administrativ-teritoriale - suprafaţa delimitată de lege, reprezentând suprafaţa totală a teritoriilor localităţilor componente.
* Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regulă intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).
* Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii de bază (municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan.
* Teritoriu metropolitan - suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări urbane, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al intrastructurii edilitare. De regulă limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita administrativă a localităţii şi poate depăşi limita judeţului din care face parte.
* Teritoriu periurban - suprafaţa din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii de independenţă în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare etc.
* Zonă defavorizată - arii geografice strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

  • a) au structuri productive monoindustriale care în activitatea zonei mobilizează mai mult de 50% din populaţia salariată;
  • b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicării programelor de restructurare;
  • c) în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenţi economici apar concedieri colective care afectează mai mult de 25% din numărul angajaţilor care au domiciliul stabil în zona respectivă;
  • d) rata şomajului depăşeşte cu 25% rata şomajului la nivel naţional;
  • e) sunt lipsite de mijloace de comunicaţie şi infrastructura este slab dezvoltată.

* Zonă funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activităţilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.). Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.
* Zonă de protecţie - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care se instituie servituţi de utilitate publică şi de construire pentru păstrarea şi valorificarea acestor resurse şi bunuri de patrimoniu şi a cadrului natural aferent. Zonele de protecţie sunt stabilite prin acte normative specifice, precum şi prin documentaţii de amenajare a teritoriului sau urbanism, în baza unor studii de specialitate.
* Zonă de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.
* Indicatori urbanistici - instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării şi al dezvoltării durabile a zonelor urbane, care se definesc şi se calculează după cum urmează:

  • coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie;
  • procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.

Excepţii de calcul al indicatorilor urbanistici POT şi CUT:

  • dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale construcţiilor noi;
  • dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului iniţial, adăugându-se suprafaţa planşeelor existente la cele ale noii construcţii.

* Interdicţie de construire (non aedificandi) - regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă strict delimitată, din raţiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de autorizaţii de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de funcţiunea propusă.
* Planificarea teritorială - ansamblul de metode utilizate de sectorul public pentru a asigura organizarea raţională a teritoriului, la diferite scări (regională, naţională,  transnaţională), protecţia mediului şi atingerea obiectivelor economice şi sociale, prin coordonarea politicilor sectoriale din perspectiva impactului lor asupra teritoriului. Planificarea teritorială cuprinde strategii, politici şi programe sectoriale, precum şi documentaţii specifice integrate, în scopul dezvoltării echilibrate şi durabile, şi prevede obiective, etape de realizare şi resurse financiare necesare.
* Unitate teritorială de referinţă (UTR) - subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar.

  • evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă;
  • populaţie cu structură omogenă;
  • sistem parcelar şi mod de construire omogene;
  • folosinţe de aceeaşi natură ale terenurilor şi construcţiilor;
  • regim juridic al imobilelor similar; reglementări urbanistice omogene referitoare la destinaţia terenurilor şi la indicatorii urbanistici.

În anumite cazuri în care unele dintre elementele caracteristice sunt omogene pe suprafeţe întinse, mai multe UTR alăturate pot forma o macrounitate teritorială de referinţă (MUTR).

* Zonă protejată - zonă coerentă naturală sau construită, delimitată geografic şi/sau topografic, determinată de existenţa unor valori de patrimoniu natural şi/sau cultural a căror protejare prezintă un interes public şi declarată ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare şi reabilitare a valorilor de patrimoniu. Statutul de zonă protejată creează asupra imobilelor din interiorul zonei servituţi de intervenţie legate de desfiinţare, modificare, funcţionalitate, distanţe, înălţime, volumetrie, expresie arhitecturală, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajări şi plantaţii şi care sunt stabilite prin lege sau documentaţii de urbanism